Debitele scăzute ale Dunării reduc producția hidroenergetică la Porțile de Fier
Debitele foarte scăzute ale Dunării limitează producția de energie la hidrocentralele Porțile de Fier I și II, într-un context dificil pentru sistemul energetic național, pe măsură ce se apropie iarna, producția fotovoltaică scade, iar oprirea reactoarelor de la Cernavodă exercită o presiune suplimentară asupra necesarului de importuri.
Debitul redus al fluviului înseamnă mai puțină apă disponibilă pentru antrenarea turbinelor și, implicit, o producție mai mică de electricitate. În prezent, la Porțile de Fier I sunt pornite două grupuri, iar la Porțile de Fier II funcționează trei grupuri.
Producția hidroenergetică redusă se suprapune peste problemele de la Cernavodă. Nuclearelectrica a început pe 13 august oprirea ultimului reactor aflat în funcțiune, pe fondul secetei. Cele două reactoare asigură, în mod obișnuit, aproximativ o cincime din producția de electricitate a României.
„Situația nu este încă dramatică, dar ne apropiem de acest punct. Debitele Dunării sunt în continuare foarte scăzute. Acum, avem un debit de 1.250 mc/s, cu o ușoară tendință de scădere, spre 1.220 mc/s. Se pare că peste aproximativ o săptămână vor fi ploi în bazinul Dunării, însă acestea nu vor avea un impact semnificativ. Din câte știu, traversăm cel mai slab an hidrologic înregistrat până acum pe Dunăre, cu o situație deosebit de dificilă începând din aprilie–mai. În consecință, și producția de energie este foarte scăzută. În prezent, puterea instantanee totală la Porțile de Fier I și II este de aproximativ 250 MW. La nivel național, la această oră importăm deja energie, deși în trecut începeam să exportăm în acest interval. Pe măsură ce intensitatea luminii solare scade – tendință care va continua în sezonul rece – vom importa tot mai mult, iar exporturile se vor concentra în jurul amiezii. Așadar, situația energetică este destul de dificilă. Noutatea este că am început să importăm energie și în timpul zilei, iar cantitățile importate sunt tot mai mari. Probabil că această tendință se va accentua pe timpul iernii, când consumul va crește odată cu răcirea vremii, iar prosumatorii nu își vor mai putea acoperi integral consumul propriu. Exporturile se vor limita la un interval foarte scurt, în jurul amiezii. Vom intra în iarnă cu debite mici. Este un an atipic pentru Dunăre; nu ne-am mai confruntat până acum cu o asemenea situație. Din punctul meu de vedere, problema energetică a României ține nu neapărat de capacitățile de stocare, ci de capacitățile de producție. Am mai spus acest lucru și îl voi repeta: vine perioada în care nu mai avem ce să stocăm. Până acum, ar fi trebuit să avem capacități suplimentare de producție pe gaze de peste 1.000 MW. Din păcate, termenele au fost decalate atât la Ișalnița, cât și la Turceni, iar proiectul de la Iernut întârzie și el. Dacă nu vom pune în funcțiune capacități care să asigure producția de energie în bandă, situația va rămâne dificilă și vom importa tot mai mult. Cred că centrala de la Cernavodă va fi repornită spre finalul lunii octombrie, pentru că debitele Dunării vor crește în cele din urmă. Totuși, prognoza pentru iarnă este destul de nefavorabilă. Vom avea energie produsă la Cernavodă, dar producția hidro va rămâne foarte scăzută. În prezent, producem și pe timpul zilei. La Porțile de Fier I avem două grupuri pornite, iar la Porțile de Fier II, trei. Funcționăm deja la un nivel de producție relativ constant, deoarece intensitatea luminii solare a scăzut, iar producția fotovoltaică este mai redusă pe parcursul întregii zile. Această tendință va continua, bineînțeles”, declară Cristinel Popescu, inginer hidro.
În acest context, apropierea iernii poate accentua dependența de energia importată. Zilele mai scurte și reducerea producției fotovoltaice restrâng intervalele în care energia solară poate acoperi consumul. În paralel, răcirea vremii poate duce la creșterea cererii, iar prosumatorii vor avea nevoie de mai multă electricitate din rețea.
